marți, 8 iulie 2014

Moving on Wordpress

Vară, nisip, suc de fructe.
<Multe schimbări au loc în fiecare zi și uneori nu știi cum să reacționezi.>

M-am mutat pe Wordpress : Melania U. și voi posta mai multe poze, povești și idei. Odată cu venirea vacanței voi avea mai mult timp să scriu sper.
Cheers.


duminică, 1 iunie 2014

Revenire

Nu am mai scris de ceva vreme. Uaai da, 23 Martie ultimul post. De atunci am inceput cu examene, atestate, bac, facultate.
Cam asa a stat treaba.
Dar acum e perioada prielnica sa ma intorc la scris. Intre timp am ajuns la facultate, am terminat deja primul an (tare mandra sunt de puterile mele) si acum vacanta. Am avut destul timp sa imi pun in ordine gandurile, sentimentele si am fost inconjurata numai de oameni frumosi si dragi.
Am trecut prin stari ciudate cand nu am stiut ce sa fac, am fost singura in momente cand imi doream anumite persoane langa mine si am iubit.

Uneori o pauza din cand in cand ajuta. Uneori cand ai o mie de lucruri pe cap, fie ele nesemnificative, fie importante si nu stii cum sa iesi din acea situatie e buna o pauza. Cand ai persoane alaturi si nu te apreciaza stii ca e momentul sa incetezi sa iti mai pese.

Am si o rugaminte minuscula, daca poti intra aici si sa dai like sau imi place ar fi genial. Am o verisoara super draguta care mi-a fost alaturi toata perioada asta. Ii multumesc pe aceasta cale si o felicit si pe ea pentru tot ce-a realizat pana acum.

vineri, 29 martie 2013

Oare


Ceașca de cafea cu urme de ruj stă mereu în acelși loc, în fiecare dimineață, fie luni, joi sau sâmbătă, pe masă lângă geam. Fumul de țigară începe să mă înconjoare. Sunt atât de abătută, atât de înnecată în gânduri. Mă uit pe geam. Mașinile aleargă agale, oameni cu privirile triste se grăbesc spre treaba lor. Oamenii ăștia nu mai au zâmbet pe fața lor, aleargă dintr-o parte în alta cu privirea ațintită în pământ mereu. Copii țipă, câinii latră, pisicile își pândesc viclene prada. Ce câcat, vreau liniște. M-am săturat de aceeași monotonie, de același tablou. M-am săturat de haosul acesta, toate regulile astea stupide care trebuie să le urmezi ca să ajungi în final să nu mai ajungi să faci ceea ce îți place.

Mă opresc din toată activitatea. Ajunge, îmi spun în gând <Ce-ar fi să nu mă mai gândesc la ceea ce trebuie să fac și să-mi urmez visul?>
Iau o gură de cafea, încă uitându-mă pe geam. Stropi de ploaie încep să cadă pe pămantul uscat, pe șoselele pline de oameni grăbiți. Oare ce-ar fi?..

luni, 25 martie 2013

Mood: Lost

"Stau ca și cum cineva
ar trebui să-şi aducă aminte de mine
şi-ntre timp, ros de aer şi nins
mi se stinge lumina-n oricine." (N. Stanescu)

Si asa stau si astept. Cu privirea atintita pe ceas ma uit... ma uit si ma pierd in vis, in timp, in ganduri. Ma pierd in necunoscut, in intunericul noptii, in lumina soarelui, in vantul care trece prin parul meu, in dorinte. Ma pierd in mine...

joi, 28 februarie 2013

My mom

Ziua a inceput in cel mai rau si posibil mod. A continuat pana la ultimul minut, pana la ultima secunda. A continuat sa imi provoace ganduri inutile, probleme marunte.
S-a asezat langa mine si m-a intrebat ce am. M-a intrebat de cinci sau sase ori. Acelasi raspuns il primea de la mine "Sunt bine, nu am patit nimic". Priveam in gol, ea se uita ingrozita la mine si nu stia ce sa faca.
"Nu-ti face griji, am avut doar o zi proasta" i-am spus, apoi am inceput sa plang. M-a luat in brate si mi-a spus ca e langa mine orice s-ar intampla. Imbratisarea ei ma calma emanand atat de multa energie pozitiva. Sarutul ei cald pe obraz si mainile ei prin parul meu ma duceau cu gandul la momentele din copilarie cand ma alinta si cand se juca frumos cu mine. Insa acum nu ma mai alinta, acum ma incuraja, ma facea sa imi ridic capul din pamant si sa spun din nou "Pot sa fac asta".
Astfel de momente au loc destul de rar, dar stiu ca mereu va fi langa mine. Multumesc pentru tot ce faci pentru mine, mama!

sâmbătă, 23 februarie 2013

Nu pierde timpul

Daca trebuie sa tipi, tipa. Daca e nevoie sa plangi, nu te opri.
Nu te opri niciodata din ceea ce vrei sa faci pentru ca mai tarziu, mai tarziu poate vei regreta ca nu te-ai descarcat, ca nu ai petrecut acele clipe libere savurand fericirea, fiind tu insuti. Daca trebuie sa iti impui punctul de vedere, atunci nu mai astepta.
Cu timpul trec toate dorintele, toate momentele dupa care tanjim. Cu timpul regretam multe lucruri si devenim mai tristi, asa ca incearca sa faci ceea ce doresti tu cat timp mai ai.

luni, 11 februarie 2013

Sete

Vreau sa te rup tot in bucatele mici apoi tot eu sa fiu cea care te lipeste la loc, in mine, vreau ca tu sa nu mai fii tu, sa fii parte din mine, iar eu sa fiu parte din tine. Sa te enervez cu lucuri stupide,cu lucruri mici si nesemnificative, lucruri banale in timp ce las urme pe spatele tau cu unghiile, vreau sa ma joc cu parul tau. Sa te strang in brate cu toata puterea mea, sa te musc, sa te consum, sa te slabesc de putere apoi, tot eu sa fiu cea care iti readuce energia, sa te iubesc pana cand al meu corp cedeaza, pana cand creierul meu se opreste din gandit pentru cateva secunde. Vreau sa vad cum picaturi de transpiratie se preling pe corpul tau pefrect, cum intunericul cade peste noi, iar noi ne piedem in noapte, in gemete, in placere infinita. Sa visez langa tine si sa te tin de mana calda si puternica, sa te musc de barba, de gat, sa te sarut apoi pe corp si sa raman acolo pentru cateva secunde, sa te iubesc pana cand nu mai pot si dupa, lipsita de orice vlaga, sa am puterea sa ma apropii usor, sa iti intalnesc chipul bland, sa imi arunc buzele mele peste buzele tale. Sa te sarut insetata de iubire pe buzele tale moi, buzele tale fierbinti. Sa ne iubim. Sa fim doar noi si restul universului, noi si misterul noptii. Tu si eu, unul mai insetat de iubire ca altul.